Este firesc (și uneori chiar folositor pentru o auto-cunoaștere mai bună) să ne simțim uneori lipsiți de motivație. Important este să putem citi corect această stare, să ne acordăm timpul necesar pentru a o înțelege și pentru a desprinde ce anume ne transmite. Avem nevoie de o schimbare? De o conversație deschisă cu colegii sau cu șefii? Sau pur și simplu, de o vacanță sau de o împărțire mai echilibrată a timpului între viața personală și cea profesională?

Să vedem împreună care ar fi semnele unei motivații aflate în scădere:

  • De regulă ne confruntăm cu o stare destul de neplăcută și avem sentimentul că rămânem în urmă în ceea ce privește activitatea profesională. Cel mai probabil apar plictiseala, letargia și chiar o scădere a interesului de a ne întâlni cu prietenii.
  • Activitățile care au fost începute nu sunt duse la capăt – amânarea apare foarte frecvent;
  • Unele acțiuni sau activități sunt evitate cât de mult posibil;
  • Apare percepția de slăbiciune, copleșeală, blocaj;
  • Dorința de îmbunătățire există, însă acțiunea în acest sens întârzie să apară;
  • Conștientizarea faptului că există potențial pentru mai mult, dar însoțită de lipsa de încredere.

Cunoașterea acestor semne este utilă în primul rând pentru … ridicarea moralului. Dacă inițial randamentul mai scăzut poate fi pus pe seama unor minusuri ale aptitudinilor și capacității de a obține performanța, a accepta că el se datorează unei motivații scăzute ne poate schimba percepția despre noi. Astfel, stări precum vinovăția și stresul se vor diminua.

Să trecem în revistă și câteva cauze ale motivației scăzute:

– Sentimentul că nu există apreciere: lipsa unui feedback pozitiv sau constructiv lasă impresia că rolul angajatului este unul nesemnificativ. Percepția asupra propriei contribuții în muncă este foarte puternic distorsionată în aceste cazuri.

– Suprasolicitarea: intervine atunci când există o disproporționare între numărul de sarcini și capacitatea personală a angajatului de le duce pe toate la îndeplinire. Este important ca fiecare să își cunoască foarte bine această limită și să ia decizii în concordanță cu ea. Desigur, pe măsură ce experiența se cumulează, va crește și capacitatea de a ne asuma mai multe sarcini.

– Ambiguitatea activității: poate fi un factor stresant suplimentar. Trasarea unor sarcini și așteptări care face ca nivelul de predicție să fie mai mare (angajatul știe ce urmează), ceea ce ridică și starea de confort.

– Favoritismul: probabil nu mai e cazul să detaliem foarte mult. Nedreptatea percepută de angajat îl va face să se închidă în el și să își piardă interesul pentru o muncă de calitate.

– Lipsa încrederii: în acest context se referă la managerul ca preia în cele din urmă fiecare dintre sarcini deoarece nu are încredere în competențele angajaților.

– Comunicarea ineficientă: în primul rând, în mediul de lucru există o serie de informații chiar trebuie știute în mod curent. Dacă acest flux al informațiilor este întrerupt, motivația poate scădea – cel aflat în poziția de angajat va simți din nou că nu este investit cu suficientă încredere.

– O altă cauză poate fi revenirea la birou după un concediu de odihnă sau medical: cu toții știm cât de dificil este să revenim la ritmul și rezultatele anterioare.

Ce soluții pot fi propuse?

Motivația este o dimensiune psihică foarte complexă care implică personalitatea, resursele, scopurile fiecăruia dintre noi. Tocmai de aceea, cele mai bune soluții care ar putea regla motivația scăzută sunt găsite în ședințele de coaching sau de consiliere – pentru că fiecare dintre noi este diferit, un astfel de cadru personalizează modul de soluționare astfel încât rezultatele să fie mai rapide și mai palpabile. Tocmai de aceea, soluțiile pe care le propunem în continuare au un caracter general:

– Setează-ți un scop: unul singur. Experiența ne spune tuturor că cele mai grele și demotivante perioade din viețile noastre sunt cele în care vrem să facem prea multe. Avem prea multe planuri, obiective, activități diferite. Toate acestea ne consumă energia și, implicit, motivația. Nu poți menține energia și concentrarea pe o sarcină pe care o realizezi în timp ce te gândești la altele pe care urmează să le faci. Mai ales dacă sunt foarte diferite. E mult mai ușor să ajungi la obiectivele următoare odată ce l-ai atins pe cel mai important dintre toate. Va fi dificil să alegi, e adevărat, dar rezultatele vor vorbi de la sine.

– Găsește o sursă de inspirație: și vorbim despre inspirația aceea care te susține în ceea ce faci și care îți șoptește constant unde vrei să ajungi, cine vrei să devii. Unde găsești inspirație? Poate la un mentor, un manager care te-a impresionat. Poate citind articole și blog-uri despre oameni care au făcut aceleași lucruri ca și tine și și-au îndeplinit visele.

– Fă-ți publice intențiile: contrar concepțiilor autohtone, a spune celorlalți ce planuri ai nu ”aduce ghinion”. Efectul este altul: pentru că nimeni nu vrea să aiba o imagine șifonată în fața cunoscuților, te vei mobiliza să-ți atingi obiectivele pe care tocmai le-ai comunicat.

– Începe cu pași mici: cu cei mai mici, de fapt. Dacă îți este greu să te urnești și să începi activitatea, a te implica direct în sarcinile complexe și dificile nu va face decât să te demotiveze și mai tare. Așadar, realizează o ierarhie a sarcinilor după dificultate și începe cu cele mai ușoare. O serie de astfel de sarcini mai ușoare realizate cu succes îți va facilita trecerea la cele majore.

– Citește materiale pe subiectul pe care dorești să îți crești motivația: astfel mintea ta va fi anternată în subiect, va face noi conexiuni și va găsi noi soluții. Atenție însă – încearcă să nu citești … doar despre acest subiect.

– Gândește-te la beneficii, mai mult decât la efort: este varianta explicită și mult mai concretă a lui ”Gândește pozitiv!”. Dacă pare dificil să faci acest lucru la nivel imaginativ, încearcă să întocmești o listă a beneficiilor pe care să o reactualizezi ori de câte ori simți nevoia.

Ce poți face ca manager pentru a evita demotivarea angajaților?

– Ascultă și implică-te: ascultă și ceea ce se spune, și ceea ce … nu se spune. Limbajul trupului poate da o mulțime de informații legate de starea organizației – citește aceste semne pentru a ști ce să corectezi.

– Promovează lucrul în echipă: astfel eviți situațiile în care s-ar naște concurență în rândul angajaților, ceea ce ar fi contraproductiv. De asemenea, munca în echipă aduce rezultate mai rapide, mai vizibile. De asemenea, colaborarea dintre membri unei echipe poate fi motivatoare în sine.

-Încurajează și laudă: nu excesiv, desigur, însă un cuvând bun spus atunci când s-a realizat o muncă de calitate poate avea efecte surprinzătoare.

-Ia la cunoștință eforturile realizate de angajați și arată-le acest lucru. De multe ori, efortul și traseul necesare unei sarcini cântăresc mai mult decât rezultatul în sine – tocmai de aceea moralul angajaților va avea mult de câștigat.

-Fii disponibil: pentru a acorda ajutor și susținere atunci când este nevoie. Situațiile dificile vor fi mai ușor de suportat atât pentru angajați cât și pentru tine ca manager. Umanizarea relațiilor îi va aduce pe aceștia la locul de muncă cu noi și noi resurse gata să fie puse în acțiune.